- ānellārĭus
- ānellārĭus, ii, m. fabricant d'anneaux.
Dictionarium latinogallicum. 1552.
ānellārĭus
Regardez d'autres dictionnaires:
inel — INÉL, inele, s.n. 1. Cerc mic de metal (preţios, cu pietre scumpe) care se poartă ca podoabă pe deget. ♢ Inel de logodnă = verighetă. ♢ expr. Tras (ca) prin(tr un) inel = cu talia subţire; zvelt. ♢ Inelul lui Saturn = cerc luminos care înconjură… … Dicționar Român
